Proiectul Erasmus+ „EGIS: Grădina Educativă Incluzivă a Școlii (2023-1-IT02-KA220-SCH-000156065) își propune să ofere o perspectivă cuprinzătoare asupra practicilor și experiențelor legate de grădinile educaționale inclusive în Italia, Germania, România și Republica Cehă. Fiecare țară a dezvoltat abordări specifice, adaptate la contextul cultural și instituțional, dar toate cu intenția comună de a utiliza aceste spații verzi pentru a promova incluziunea socială, dezvoltarea personală a elevilor, stabilirea relațiilor intergeneraționale și reînvierea tradițiilor rurale legate de agricultură și alimentație.
Prin această comparație, se urmărește identificarea celor mai bune practici existente și propunerea de orientări care pot fi adaptate în diferite contexte pentru a maximiza eficacitatea educațională a grădinilor școlare. Pentru a realiza acest lucru, s-a optat pentru o metodologie de cercetare mixtă, combinând criterii calitative și cantitative.
Colectarea datelor primare s-a realizat prin chestionare distribuite elevilor și profesorilor pentru a obține cunoștințe și mărturii directe despre experiența și impactul grădinilor școlare. În paralel, s-a efectuat o analiză a datelor secundare prin consultarea studiilor și publicațiilor existente privind grădinile educaționale și practicile de educație incluzivă.
Analiza comparativă a datelor colectate de partenerii de proiect a permis identificarea unor similitudini și diferențe semnificative între cele patru țări participante. De exemplu, toți au recunoscut importanța grădinilor educaționale în promovarea incluziunii și diversității, dar gradul în care grădinile sunt integrate în curriculumul școlar și implicarea comunității locale variază foarte mult.
Acest raport nu numai că descrie stadiul actual al grădinilor educaționale incluzive, dar își propune să ofere parametri clari și orientări practice pentru implementarea lor eficientă. Printre principalele aspecte luate în considerare se numără planificarea și proiectarea spațiilor verzi, activitățile educaționale și didactice care pot fi desfășurate, sustenabilitatea și întreținerea zonei verzi, implicarea comunității și formarea profesorilor.
Elementele identificate urmăresc să asigure faptul că grădinile educaționale nu numai că există, dar funcționează ca instrumente puternice pentru incluziune și dezvoltarea de competențe transversale.
Prima parte a expunerii se concentrează asupra învățării informale, care joacă un rol crucial în dezvoltarea personală și profesională. Învățarea informală cuprinde dobândirea de cunoștințe și abilități în afara instituțiilor de învățământ formal, de exemplu prin autoinstruire, experiențe de zi cu zi, interacțiuni sociale, rețele informale și, în cazul EGIS, prin grădina educațională. Scopul este de a înțelege fațetele învățării informale, de a evalua eficacitatea acesteia și de a dezvolta metode pentru a promova și recunoaște aceste procese de învățare.
Raportul analizează, de asemenea, aspectele cheie ale învățării non-formale, educației incluzive și dezvoltării competențelor prin practici rurale pentru a înțelege, din literatura de specialitate și cele mai bune practici din aceste domenii, cele mai bune soluții pentru implementarea modelului EGIS.
Observațiile făcute în acest studiu constituie în cele din urmă baza pentru proiectarea, implementarea și promovarea unui model educațional incluziv care îmbunătățește rolul grădinilor școlare ca medii deschise pentru învățare. Prin colaborarea internațională și schimbul de cunoștințe și experiență, modelul EGIS își propune să aducă o contribuție semnificativă la dezvoltarea practicilor educaționale care respectă și valorizează diversitatea tuturor elevilor, promovând integrarea, respectul de sine și dobândirea de competențe valoroase pentru viață, cetățenie și sustenabilitate ecologică.
